miercuri, 13 noiembrie 2013

Ceva pentru amuzament

Scrisoarea a III-a  (din popor)

"Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..".
"-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur...."
"-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour"

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.
Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.
Agitat, la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

"-Tu esti Mircea?" ...
"-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o ... pe centura, indrumat de GPS!
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine..."

"-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine".
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.

"-Baiazide, stii ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam "conQUIZtador"?
"-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istanbul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Bilist sau Oituz..."

"-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"??"
"-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi".

"-Cum vrei tu, marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti, videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta".
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
"Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis"...

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine!
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

"-Baiazid , hai sa ne batem....!! , Unde esti, de ce nu vii?"

"-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa..."
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
"-N-am stiut ca la "fast-foud"-uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe "branci"...
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa"...

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"-ul face bine.
Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
"Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica"... "

Poezia asta ar fi buna pentru reclame la diverse firme, nu? Ha, ha !
Va pup, aceeasi Andreea.

duminică, 3 noiembrie 2013

Lipsa comunicarii

De ani de zile ma lupt cu o problema des intalnita, cred ca cel mai des, insa niciodata dezbatuta si mai ales acceptata de ceilalti, inteleasa sau macar ascultata: lipsa comunicarii sau macar definitia a ceea ce ar insemna comunicarea intre mai multi prieteni, intre membrii familiei, colegi sau alte cunostinte, de care depindem sau pe care ii cunoastem zilnic, periodic. Aceasta lipsa naste situatii ciudate, penibile, incurcaturi. Este foarte grav sa nu stim, in primul rand, ce inseamna comunicare si sa nu ne dam seama ca din cauza lipsei ei, se poate ajunge la diverse conflicte, neintelegeri sau certuri. Privesc cu uimire in jurul meu in fiecare zi un spectacol derizoriu, dezolant, nici macar cum este vremea de toamna, ploioasa si rece, pe departe mai rau decat timpul probabil. Dezamagita, cu un gust amar, observ lasciv cum, nici macar, daca ceilalti vor sa reduca aceasta lipsa a comunicarii, sunt impiedicati si se continua in prostia umana, greseli, nepasare si indolenta. Ma sperie gandul ca traiesc inca printre acesti oameni caora nu le pasa de cei din jur si mi-e teama ca o sa ma contaminez cu aceasta boala venerica a viitorului: raceala sufletului, ignoranta. Nu mi se potriveste deloc. Mi-am dorit mereu si am incercat intotdeauna sa ma implic mai mult decat trebuie pentru a ne fi mai bine tuturor, am fost inteleasa gresit si tot eu am patit-o...  Nu este corect nici sa stai sa privesti cum se distrug toti in jur aiurea, stiind ca tu ii poti ajuta cu un sfat cu ceva dar nu esti lasata sau crezuta, si nici sa te bagi in miezul problemei mai mult decat e nevoie si apoi sa fii invinovatita pe nedrept. Nu inteleg cum e just! Am obosit sa fiu spectator la o piesa jalnica a realitatii umane, cu actori-oameni obisnuiti care ajung sa joace pe scena aceea, fara sa asculte inainte de alte sfaturi, cu un regizor din oficiu. Ajung sa fie martorii propriilor decaderi! Ajung sa se impotriveasca destinului fara sa isi doreasca si sa sufere pentru ca nu au comunicat inainte mai mult si cu cine trebuie! Nedrept, dur, grav...
Un sfat: nu mai lasati orgoliul sa va intunece mintea, mandria sa va conduca aiurea pe un drum necunoscut si nu mai ignorati ce e mai important: intelegerea mesajului auzit! Invatati ce inseamna comunicarea si ce beneficii va poate aduce!