Povestea unui necunoscut

O sa va dezvalui o istorioara din care ar trebui sa invete orice cuplu de tineri casatoriti si nu numai, din care ar trebui sa isi ia putere orice familie in prag de divort sau orice alte certuri.

“Soția mea s-a îmbolnăvit. Ea a fost mereu nervoasa din cauza problemelor de la locul de muncă, viața personală, eșecurile ei și copii. Ea a pierdut aproape 15 kg si ajunsese la 40 kg. A devenit extrem de slaba si plangea constant. Nu mai era o femeie fericita. A suferit de dureri de cap continue, dureri in piept si nevralgii intercostale. Nu dormea bine, adormea numai dimineața și obosea foarte repede în timpul zilei. Relația noastră ajunsese in punctul in care urma sa ne despartim. Frumusețea ii disparuse, avea cearcane uriase, nu mai avea grija de ea. A refuzat sa mai mearga la job, respingand rapid orice sarcina  ce i se propunea. Mi-am pierdut speranța și am crezut că vom divorța mai repede ... Dar apoi m-am decis să acționez si sa schimb asta. Pana la urma a fost cea mai frumoasă femeie pentru mine, a fost cea care mi-a stat alaturi la bine si la greu atati ani, iar eu am fost cel caruia soarta i-a permis sa o iubesc si să o îmbrățișez. Am început să ma port extrem de frumos. Flori, daruri și complimente, gesturi simple de afectiune, mici surprize, care i-au alinat multe nopti. Am surprins-o si am incantat-o in fiecare minut. Am inceput sa trăiesc doar pentru ea. Am vorbit peste tot doar despre ea. Am dus toate discutiile în direcția ei. Am lăudat-o în fața prietenilor nostri. Pare de necrezut, dar ea a înflorit. Ea inceput sa mai ia in greutate, nu mai era nervosa și m-a iubit chiar mai mult decât oricând. N-am crezut niciodata că ea poate iubi atât de mult. A redevenit cea de care ma indragostisem si acum traim a doua poveste de dragoste, ca doi adolescenti, care uita de probleme si alearga emotionati sa prinda dimineata briza unui sarut dulce de la jumatatea sa…

Și apoi am realizat un lucru : femeia este reflectarea barbatului de langa ea.

Dacă o iubești până la punctul nebuniei, ea va deveni o nebunie, o nebunie curata si buna pentru tine, o nebunie care te va face sa zambesti si sa te simti fericit oriunde ai fi si la orice varsta. “

Eu consider ca daca ar exista iubire adevarata in orice cuplu adevarat, acesta va stii sa treaca peste orice piedica oriunde si oricand. Iubirea ajuta, este aspirina care oblojeste ranile, care sterge intotdeauna lacrimile, dar doar daca nu este expirata.

Va pup, Andreea.

La multi ani, Marianii mei!

Multa sanatate, bucurii si de toate
pentru nasu' si baiatu' meu,
le-as ura despre prosperitate
insa viata nu o face un leu!

Cel mai important pana acum
este iubirea de cel alaturat
si tot ce este frumos pe acest drum,
sa le fie mereu incununat.

La multi ani, baiatul meu! Este prima ta aniversare si sa nu uiti ca te iubesc mult, si, daca ai noroc si sanatate in viata, le vom face pe toate impreuna! Mami va sta langa tine mereu!

La multi ani, nasuleeee! Sa ne traiesti 99 ani, sanatos si frumos! (ca norocos esti cu o asa nasa, nu?). Sunt suficienti 99 ani?!!!
O zi frumoasa si insorita cum sunteti voi in viata mea!
Aceeasi Andreea.

Scrisoare catre "viata" mea!

“ Dragul meu fecior,
te rog frumos ca în ziua în care mă vei vedea bătrână, să ai răbdare şi să nu te superi. Te rog doar să mă înţelegi. Atunci când vom vorbi şi voi repeta aceleaşi lucruri de o mie de ori, să nu mă întrerupi spunându-mi "De câte ori îmi vei mai zice asta?", ci doar să mă asculţi şi să îţi aminteşti că atunci când erai mic şi îţi citeam poveştile tale preferate de mii de ori, noapte de noapte, adormeai în braţele mele fără să îmi mai zici ceva.
Atunci când nu voi avea putere să-mi mai fac baie sau nu voi avea chef, să nu mă cerţi şi să nu mă faci să mă simt vinovată; să-ţi aminteşti cu cât greu reuşeam să te conving să faci băiţă când erai mic. Atunci când vei vedea că nu mă simt bine cu toată tehnologia asta cu care eşti tu obişnuit şi că nu sunt la fel de rapidă ca tine când faci ceva, să nu te superi, doar să îmi dai timpul necesar pentru a mă obişnui cu ceea ce aş fi în stare să fac pentru vârsta mea.
        Vreau să îţi aminteşti, dragul meu, că eu te-am învăţat să devii o baiat educat, un tanar amabil si bun; cum să te comporţi şi cum să înfrunţi greutăţile şi în ziua în care vei observa că devin o bătrânică, tu învaţă să ai răbdare cu mine şi cel mai mult te rog să nu mă alungi din viaţa ta. Dacă se va întâmpla să am pierderi de memorie sau dacă nu voi mai reuşi să vorbesc coerent, să nu te agiţi, să nu te superi mai mult decât m-aş putea supăra eu pentru că te deranjez, te rog doar să-mi oferi puţin timp să încerc să îmi amintesc şi dacă nu voi reuşi, te rog să rămâi calm şi să nu mă tratezi ca pe o bolnavă.
         Te rog să iei aminte de un singur lucru, pentru mine prezenţa ta este importantă şi nu am nevoie decât să mă asculţi. Şi atunci când picioarele mele obosite nu îmi vor mai permite să merg, să am autonomia mea, tu oferă-mi mâinile tale, aşa cum ţi le-am oferit eu pe ale mele atunci când tu ai făcut primii tăi paşi.
Când vor veni aceste zile, să nu te simţi trist şi inutil pentru că am ajuns în starea asta şi pentru că nu îmi poţi facilita viaţa. Eu nu am nevoie de comodităţi, am nevoie doar de prezenţa şi răbdarea ta, de sprijinul şi iubirea ta.
         Îţi mulţumesc scumpul meu copil pentru toate experienţele noastre, pentru lacrimile de tristeţe dar mai ales cele de bucurie, pentru tot ce am făcut şi mai ales pentru ce mai avem să facem.
         Cu acelaşi zâmbet şi cu aceeaşi dragoste de mamă, îţi mai spun încă o dată,
         Te iubesc copilul mamei, ingerasul meu! "

Sper ca baietelul meu sa citeasca aceasta scrisoare intr-o buna zi si sa-si aduca aminte de mine!

Cu bine, Andreea.

FRICA DE DENTIST?! DOAR O AMINTIRE, PE JUMATATE UITATA !

         Multi isi doresc sa invinga aceasta teama, de omul in alb care te priveste cel mai mult in fata, si de multe ori e singurul cu care nu poti vorbi cat ai vrea…. pentru ca trebuie sa stai cu gura deschisa aproape tot timpul in cabinetul lui, nu? Mi-am dorit mereu sa nu- mi mai fie teama sa merg la dentist, sa nu ma mai rog sa nu soseasca ziua programarii la dentist, sa pasesc intr-un cabinet ca la mine acasa…Si nu stiam ca trebuiau sa treaca multi ani pana cand sa nu mai imi fie teama, sa nu mai privesc cu ochi rai incaperea alba, de cele mai multe ori rece si  tacuta, sa nu ma mai sperii de zgomotele frezelor si aparatelor de pilit, sa nu mai tresar cand sunt strigata din sala de asteptare si sa stiu sa zambesc chiar daca in fata e chiar el, doctorul dentist. Am gasit solutia, nu usoara si care implica niste conditii, dar care v-ar multumi si pe voi si ati putea sa incercati. Nu e greu:

1. Trebuie sa fie ardelean: doctorul meu preferat care m-a facut sa uit ca mi –e teama de scaunul fioros este din Arad. Nu e problema, daca vi- l doriti neaparat, am putea sa-i inchiriem elicopterul primarului si da o fuga pana la voi in regiune, nu? De ce ardelean?! Pentru ca au limbajul acela simpatic si sunt mai rabdatori  decat ceilalti in explicatii, ba de multe ori fac si glume… si au si calmul acela care iti trebuie pentru aceasta meserie.

2. Asistentul trebuie sa fie tot ardelean, el completeaza tabloul perfect al cabinetului, formeaza un dialog potrivit si intretine atmosfera vesela fara de care nu ati putea rezista acolo. Foarte sociabil si amuzant, ar putea sa va faca sa zambiti, desi aveti pansament in gura sau va pica o plomba. Uitati de tot! Eeee, acum chiar asa sa va ia mintile nu e bine, dar incercati….Da, il putem lua si pe el cu elicopterul. Oricum primarul din Arad este om bun si marinimos, nu?

3. Va trebuie putina imaginatie: asta v- o furnizez eu: cabinetul alb si rece nu trebuie sa fie chiar asa fioros. Nu e pestera si nici spital, e doar o incapere luminoasa, aerisita si foarte curata, cu multe cutii argintii, cabluri sau substante de curatat. Nu e greu sa va inchipuiti ca sunteti la un spectacol al lui Joe Cocker, si in culise gasiti diverse cutii si fire pentru instrumente, de asemenea si numeroase produse pentru curat, nu? Canapele mari din hol, exact ca langa cabina cantaretului celebru, va asteapta pentru autografe, nu? Deci scena va este familiara si nu aveti frica de concerte, asa ca am rezolvat jumate din problema, nu?

4. Vizitati dentistul periodic. Mda! Nu e gluma, daca mergeti mai des, va familiarizati cu el si incercati sa vedeti locul unde lucreaza ca si casa prietenului celui mai bun, unde mergeti saptamanal sa beti un suc. Nu e dificil, el e un om ca noi toti, doar ca are un costum mai deosebit, o masca la gura si niste papuci medicinali. Puteti sa-l priviti ca si cum ati merge la o piesa de teatru cu titlul:”Medicina incotro?” sau “Trateaza-te cat esti tanar! “ si el ar fi actorul principal. Glumiti cu el, zambiti-i si puneti-i tot felul de intrebari, astfel frica va va disparea si ati deschide un dialog placut cu un actor reusit, nu?

5. Priviti dincolo de ferestrele cabinetului, veti vedea ca sunt tot aceiasi copaci, acelasi soare care straluceste si aceeasi strada prafuita, plina de oameni si masini parcate inghesuit. Nu e nimic schimbat, desi voi sunteti la un cabinet stomatologic, nu e ceva grav, sunteti aceeasi, insa trebuie sa simtiti asta cu adevarat. Viata este frumoasa, chiar daca aveti o plomba sau va doare gingia. O sa vedeti ca vizita la stomatolog o sa vi se para o simpla vizita sociabila, prietenoasa, de relaxare. Chiar o sa va mai doriti si o revenire la acelasi cabinet simpatic…la acelasi personal amabil si cald.

            Deci va asteptam in Arad sa va infrangeti frica de dentist, problema fiecarui copil!