vineri, 8 februarie 2013

" FIA "

Buna, as vrea sa cititi cu atentie acest articol. E scris de un coleg al meu, e superb, are multe invataminte si as vrea sa-i vizitati pagina de facebook: http://www.facebook.com/iulian.ionita.79  , pentru ca merita.
"Fia.
Ma tot intreb de 3 ani ce sa pun in loc. Si n am gasit raspuns. Ruptura e prea mare si inca -mi da suspine. Imi trec prin minte ca pagini rasfoite dintr-un album, cateva clipe si le retraiesc cu nod amar de gat. Eram cu ea pe o strada in Ploiesti si cum mai existau vanzatori ambulanti de lozuri mi a zis. "Hai maica trage unul". Am tras. Si cum norocul parea sa fie mai degraba matematica, m am desumflat rapid. Necastigator. "Nu asa" mi a spus privindu-mi crestetul. "Uite asa maica, din toata inima." Si cu toata inima ei de mucenita, mana i-a ales un loz, un loz de 10 lei. Am amutit. Era o vraja, ma gandeam. Si da a fost, fiindca eu condus de vorbele ei, de gandurile ei am mai tras odata. Si dirijat parca din priviri am castigat 3 lei. "Ia aminte; asa se face orice lucru, din toata inima." Si am plecat tragand cu doua maini de traista, chicotind totusi ca asa pot si eu sa fiu, oricand la fel de norocos ca ea. Timpul mi a spus totusi altceva;n- am mai putut niciodata sa castig din nimic! Am gasit frecventa gandurilor dar,n am gasit ochii aia caprui ce ma manau nestiut si plamadeau din nimic. Doar cand asudam din greu si adaugam inima, atunci da plamada mea era de neinvins . Si acum cand privesc inapoi si caut clipele de atunci o vad clipocind din buze descantul ei de zana buna, cascatul din deochi ce I semn de leac si cateva vorbe: dac-o fi de sfinte sa fie cu inimile bune/ sa-grase ca purcelul/ sa saie ca porumbelul / sa ramaie curat, luminat cum maica l-a lasat. Acum insa vorbele sunt din alte timpuri, ea locul l-a lasat. E loc lasat de Fia. Nu stiu insa cui. Inima a lasat-o la mine." (Iulian Ionita)
Cred ca, daca multi dintre noi am fi mai atenti la tot ce se poate "fura" din ce incearca ceilalti, chiar mai in varsta, sa ne invete, lumea asta ar fi mai buna... Dar suntem departe de a ne opri din treaba noastra 10 minute, mereu cand cineva vrea  sa ne arate ceva nou sau ceva interesant. Motive sunt multe: oboseala, plictisul sau chiar mandria. Eu zic ca nu procedam corect, si ar trebui sa ne gandim de doua ori cand avem asa oameni langa noi.
Va pup! O zi frumoasa! Andreea

Un comentariu:

Andreea spunea...

Daca am dreptate, dati-mi un semn!