Orice Început este greu, însă Sfârşitul este imposibil!

ARTICOL DEDICAT SPECIAL BUNICII MELE, ALEXANDRINA COJOCARU- NU TE VOI UITA NICIODATA!

Scuze ca nu mai pot continua deocamdata povestea Andreei, insa momentan nu pot scrie alte ganduri decat acestea de tristete. Am pierdut un om drag mie si doare. Credeam ca aceasta durere trece, insa persista zilnic, mai pregnant, mai accentuat. Unii ar spune ca "Asta e viata", ca e normal ca fiecare sa fim la un moment dat pe drumul fara intoarcere. Eu nu inteleg si nici nu vreau sa inteleg aceasta acceptare a mortii, nu admit sa simt durere mereu cand cineva nu mai e...Stiu ca e egoist daca spun ca eu vreau ca toti cei dragi sa ramana aici cu mine, insa daca ar exista o alta metoda, sa mi-o spuneti. Nu sunt cuvinte de imbarbatare pentru niciun moment de tristete, nu sunt incurajari pentru nicio pierdere, cred ca momentul, acela cand simti un gol imens ar trebui sa ramana asa, pustiu, linistit si tainic. Nimic si nimeni nu ar putea sa te scoata din starea aceea, orice ar spune. Atunci lumea ti se pare altfel, fara culoare si umbra amintitrilor te umple...Intr-un fel esti mai fericit singur in acele clipe in acea cupola a trecutului, cu acele vise proprii, pe acel drum al neintoarcerii ,pe care esti doar un calator pentru 3 zile. Da, 3 zile tine durerea asta acida, apoi totul se transforma intr-o viata amara, goala, cu sarbatori pustii sau onomastici solitare. Asta e viata? Nu. Asta e pedeapsa pe care trebuie sa o induram pentru ca suntem muritori, sa simtim intotdeauna de acum incolo aceasta durere si lipsa infinita a celui drag! Si nu sunt lacrimi deajuns pentru a spune inca un TE IUBESC acelei persoane care a plecat fara sa mai intoarca privirea, fara o imbratisare sau un ramas bun! De acolo din cer, se spune ca te mai indruma pe pamant atat timp cat mai esti chirias aici jos, are grija mai mult de tine si nu te lasa la greu. Insa preferam sa fie aici cu mine, sa mai povestim la o cana de ceai cald, sa mai radem la o chisea de dulceata sau sa mai petrecem la o bucata de tort. Raman ganduri nedestainuite si regrete ca mai puteai face ceva ca sa mai stea cu tine. Doar faptul ca nu se mai chinuie in viata asta anosta si nesigura pe care o traim si ca ai totusi o poza in care poti sa o mai privesti seara inainte de culcare te mai intareste in momentele astea...

Te voi iubi mereu, Buni! Sa te odihnesti in pace! Ai lasat un gol imens, insa iti multumesc ca m-ai lasat sa te iubesc si ca m-ai invatat atatea...