sâmbătă, 20 septembrie 2008

noi si ei...

Eu si ei eram ieri.Am devenit noi si ei azi...De ce?Poate ne-au unit aceleasi dureri ,aceleasi amintiri,aceleasi idei,oftaturi,ezitari...Maine imi doresc sa fim doar noi doi .Vreau ca imposibilul sa fie posibil,tristetea sa fie bucurie ,absenta sa fie prezenta ,mangaierea sa fie doar intre noi doi...Noi fara ei maine...

4 comentarii:

Anonim spunea...

Ei doi o sa uite de ceilalti. Nimic nu o sa le tulbure gandurile, trecutul trebuie uitat, trebuie uitat partea urata a trecutului. Trebuie sa iti amintesti intotdeuna numai ceea ce te poate tine viu in prezent.

Anonim spunea...

Cealaltă parte din "noi" ce părere are? Dar ei?

Şi printre ei există asemenea tendinţe de disociere? Dacă da şi "noi"-urile vor fi legate în vreun fel, atunci se poate vorbi de "noi^2".

Incepând cu "azi" nu mai există "eu". Şi dacă la un moment dat ai nevoie de eu?

Anonim spunea...

Nu trebuie niciodata sa existe doar "eu". "Eu" inseamna doar jumatate. Doar 45 de grade. Pentru a sta vertical, mai trebuie inca 45 de grade, pana la 90. In matematica tg(45)=1 si ctg(45)=1. Dar la 45 de grade nu ai echilibru. Poti sa pui un creion sa stea de unul singur, la 45 de grade? tg(90)=0 si ctg(90) nu se poate calcula. Iar intotdeauna tg inmultit cu ctg de orice unghi, face 1. Pentru a obtine verticalitatea iti trebuie ambele functii, compuse. Tangenta si cotangenta. Tangenta si coasta tangentei. Unu este simbol al fiintei, al Revelatiei, mediatoarea care inalta omul prin cunoastere la un nivel de fiinta superioara. Unu este centrul mistic de unde straluceste Spiritul, ca un soare.

Anonim spunea...

E suspect pt cineva ca omul se poate hrani cu amintiri?Eu cred ca se poate,daca sunt amintiri frumoase.Cele care nu-ti plac trebuie sa le uiti obligatoriu!